Inclinatia naturala a omului este optimismul?
Lumea nu se imparte in alb si negru, ci are o multitudine de nuante. Totul este sa le percepi si sa le intelegi. Tot asa, nici o stare de tristete nu inseamna depresie. Prea des aud persoane care trec prin perioade provocatoare in viata lor si spun despre ei insisi ca “sunt depresivi”.
Chiar daca ai citit undeva despre simptomele depresiei si recunosti ca si tu manifesti unul sau mai multe dintre acestea, este necesar sa intelegi ca este foarte probabil sa nu intrunesti si celelalte criterii pentru a-ti face deserviciul de a te identifica cu aceasta tulburare. Tocmai aceasta identificare cu depresia, ii face pe cei cu adevarat depresivi sa simta ca nu pot fi si altfel. Este ca si cum ar avea o identitate nedorita.
In majoritatea cazurilor cei afectati de depresie se autoinvinovatesc pentru starea lor si de aici si sentimentul lor generalizat de esec. Se percep ca pe un esec.
Daca si tu te confrunti cu depresia, trebuie sa stii ca tu nu esti depresia ta, sau dezamagirile tale, melancolia, esecurile percepute, sau convingerile negative despre tine. Desi o parte din caracteristicile noastre individuale, poate chiar jumatate din ele, sunt rezultatul genelor noastre, fiintele umane nu sunt condamnate genetic sa fie depresive sau pesimiste. Din contra cercetarile arata exact opusul: noi ca specie suntem mai degraba programati pentru optimism, altfel specia nu ar fi supravietuit.
Cei pe care ii preocupa subiectul depresiei si au condus o sumedenie de proiecte de cercetare, ne spun destul de clar: trebuie sa intelegi ca printre alti factori, depresia ti-a fost impusa de catre o societate in dezvoltare care si-a pierdut drumul natural de evolutie undeva cu intre cinci si zece mii de ani in urma. Omul a fost nevoit sa se adapteze si a facut tot ce a putut in sensul acesta, dar nu neaparat ce avea nevoie pentru a pastra garantia unei evolutii echilibrate. In diferite perioade de timp pe intregul glob au fost si alti factori care au influentat omul (schimbarile climaterice, cresterea populatiei) si care l-au fortat sa faca ceva pentru a supravietui. Acesta a fost de multe ori un motiv suficient de puternic, ca sa incetam sa mai traim in mod armonios unii cu ceilalti si cu natura.
Structura genetica a speciei nostre nu a prins din urma rapiditatea cu care ne-am schimbat stilul de viata. Gradual, dar constant, din acele timpuri noi am devenit o societate dezorientata care a inceput sa provoace si chiar sa accepte abuzul, trauma si neputinta printre semenii sai, in loc sa dezvolte si sa ingrijeasca sprijinul, siguranta si autonomia.
Desigur acesta perspectiva a fost si este sustinuta de adeptii teoriilor evolutioniste si poate iti este greu sa crezi, sau sa intelegi cum durerea si suferinta pricinuite de depresia de care suferi, are legatura cu toate acestea. Dar merita sa acorzi putina atentie acestui subiect si acestei abordari, pentru ca pe parcurs ce ti-o voi prezenta vei intelege cum mediul in care traiesti chiar acum iti potenteaza si chiar mentine depresia.
Surse bibliografice:
Bailey, Geoff. Ed. Hunter-Gatherer Economy in Prehistory: A European Perspective. Cambridge University Press, 1983