Cand intelegi cu adevarat care sunt sentimentele victimizarii, de unde provin si cum le afecteaza oamenilor viata, atunci vei descoperi ca este o stare mult mai raspandita decat crezi; si mai devastatoare decat iti imaginezi. Sa te simti o victima, sa te victimizezi are stransa legatura cu nivelul stimei tale de sine si cu ceea ce gandesti. Cu totii cunoastem o “victima” – este acea persoana care vede viata prin filtrul “ nu e vina mea”!
Sursa primara a victimei este sentimentul neputintei si pentru ca nimanui nu-i place sa se simta neputincios, atunci incepe sa caute vinovati in jur pentru ceea ce simte. Atentia este deviata de la sine si incepe sa se concentreze pe tot ceea ce e in jur si i-ar putea cauza acea stare (mai multe despre acest lucru si cum se intampla el am scris aici). Asa ca, incepem sa simtim ca suntem victime ale circumstantelor in care traim sau ale actiunilor celor din jur si credem ca nu putem face nimic pentru a schimba aceasta situatie. O luam ca atare. Sa fii o victima, inseamna sa te percepi pe tine insuti ca fiind un rezultat a ceva care vine din afara ta. Ceea ce nu stii inca este faptul ca aceasta stare iti este cauzata de felul in care gandesti si de locul in care iti tintesti atentia.
Tinand cont de cele spuse mai sus, putem deduce cu usurinta ca majoritatea “victimelor” au o convingere negativa despre sine comuna: “Sunt neputincios” (cu variatiunile pe aceeasi tema date de fiecare in parte). Dar mai sunt si alte convingeri care sustin starea de victimizare si chiar daca nu iti dai seama si te simti neputincios, atunci este foarte probabil sa ai si ganduri precum: “Niciodata nu pot sa am ceea ce vreau”(sau “niciodata nu voi avea ceea ce vreau); “Oamenii nu sunt de incredere” (sau “oamenii nu pot fi crezuti”); “Viata este dificila” (sau “viata este grea”)
De ce este atat de nociv sa te simti victimizat?
Motivul este simplu: este nociv sa te simti mereu ca o victima pentru ca iti saboteaza abilitatea de a face ceva pentru situatia in care te afli. Daca nu ai crede despre tine ca esti o victima, atunci mai mult ca sigur nu ai sta prea mult intr-o situatie negativa sau neproductiva pentru tine fara sa iei masuri. Nu te-ai mai complace, ci ai cauta solutii, ai invata din greseli si ai incerca inca o data. Ai simti ca tine de tine sa schimbi ceva in situatia respectiva, in loc sa crezi ca situatia sau conjunctura respectiva este responsabila pentru ceea ce simti, sau gandesti tu despre tine.
Repet: daca ai orice problema in viata dar te simti responsabil pentru tine, atunci vei cauta solutii si cel mai probabil in scurt timp le vei implementa, pe cand din starea de victima vei crede ca viata sau oamenii au ceva cu tine si tu nu poti face nimic in sensul acesta. Vei acumula frustrare, sentimente de furie, de vina si chiar de rusine.Vei simti ca traiesti intr-o lume ostila, ca nu poti avea incredere in nimeni, ca esti singur si nu te poti sprijini pe nimeni cu adevarat, ca fiecare provocare pe care viata ti-o va da este doar ghinionul tau si, din toate aceste motive, nu faci decat sa-ti justifici (tot tie) de ce tu nu esti ceea ce ai vrea sa fii (sau sa ai; sau sa faci).
Victimele sunt usor de recunoscut si desi au mai multe feluri de a se comporta, cel mai simplu este sa fii atent la limbajul lor. Este plin de scuze, de intrebari, de sarcasm, de argumente nedemonstrabile etc. Acestea sunt victimele zgomotoase, dar mai este si “victima stoica” care pozeaza in martir/erou etc. si care nu se plange mult, se chinuie sa pastreze aparentele, se lupta cu tot si cu toate, dar rareori pentru sine. Ei nu se plang foarte mult de viata lor, in schimb isi justifica rezultatele prin prisma dedicarii altor cauze (pe care de altfel, de cele mai multe ori, reusesc sa le duca la indeplinire cu succes); nu isi mai recunosc bine nici ei sentimentele si iti raspund cu “ Ah, totul este bine. Serios, sunt ok!” (desi in realitate nu este asa).
Care sunt caracteristicile tipice ale victimei?
- Victimele in general, nu observa ca singurul lucru comun in evenimentele si oamenii care cred ca i-au ranit sunt chiar ei insisi.
- Victimele se grabesc sa invinovateasca orice si pe oricine de ceea ce li se intampla. Desi ei sunt cei ce stau prost cu increderea, victimele nu sunt persoane pe care sa te poti baza, pentru ca nu isi asuma responsabilitatea pentru actiunile lor.
- Victimele au o capacitate foarte redusa (daca nu chiar absenta, uneori) de rezilienta – care inseamna abilitatea de a face fata cu succes unor schimbari continue si majore si de a face toate acestea fara a actiona intr-o maniera distructiva sau disfunctionala.
- Victimele sunt in general persoane pasive, dar pot reactiona si pasiv-agresiv.
- Victimele sunt in general furioase (chiar daca reprima) pe evenimentele si oamenii care “le-au gresit” cu ceva, iar adesea sub sentimentul furiei se ascunde si sentimentul neputintei.
- Victimele isi intretin starea punandu-si mereu in minte dorinte care sunt nerealiste in corelatie cu viata pe care o traiesc in prezent, motiv pentru a se plange mai mult, a se concentra pe ce nu au si ce nu pot face.
- Victimele nu reusesc sa invete din propriile greseli, pentru ca nu-si asuma responsabilitatea pentru actiunile lor si dau vina pe forte exterioare.
Acum, de sarbatori, majoritatea victimelor isi accentueaza starea si, in functie de conditia lor, se concentreaza excesiv de mult pe ceea ce le lipseste, pe cine nu i-a sunat, pe cat de sarace sunt, pe cat de nepasatori sunt ceilalti, pe cum ar fi vrut ei sa fie Craciunul pentru ei, dar nu este etc. Nu e nevoie sa fie asa. Se poate si altfel: vezi ceea ce ai deja, vezi cine iti este alaturi, bucura-te de cadourile primite si cumpara-ti singur ceea ce iti doresti (sau contribuie, daca este ceva mai scump), suna si tu oamenii pe care ii iubesti, iesi afara si bucurate de luminite, traieste in prezent si puneti in permanenta intrebarea: oare cum vad eu lucrurile este singurul mod de a le privi?
Asa ca daca esti o “victima” sau stii pe altcineva care este, cum te poti ajuta pe tine sau pe celalalt? Nu uita ce am scris la inceputul acestui articol: sursa acestei stari este ceea ce gandesti. Sursa starii tale sau a celuilalt este formata din convingeri. Nu realitatea sau ceilalti iti cauzeaza ceea ce simti; convingerile tale o fac. Scapa de convingeri si vei scapa si de victimizare!
Multumesc ca ma urmaresti!
Daca apreciezi ca fiind utila informatia de mai sus si crezi ca poate ajuta si o alta persoana, atunci te rog sa ma ajuti si sa o dai mai departe.
One response to “Cum recunosti o mentalitate de victima si de ce sa te mai obosesti s-o faci”
Frumos articol, Oana!
Baftă în continuare!