Ce aleg? – Psiholog?Medic? Psihiatru? Preot? Prieten? Familie?

 Medic? Psihiatru? Psiholog? Preot? Prieten? Familie?

Urmarind titlul si presupunand ca ati luat in calcul raspunsul pentru fiecare intrebare, voi merge mai departe cu provocarea si am sa va rog sa va intrebati acum: cu ce se ocupa fiecare? Care este obiectul muncii fiecaruia? Va garantez, ca fara a face o cercetare amanuntita si fara a avea cunostinte in domeniile respective, ci printr-un simplu proces de indreptare a atentiei voastre, ati descoperit prin raspunsurile pe care vi le-ati dat ca, fiecare din cei mentionati mai sus, au ocupatii diferite, desi vizeaza acelasi lucru: omul. Atunci de unde confuzia?

Voi raspunde. Omul este complex: si tu, si eu si orice alta cunostinta a ta, si fiecare dintre noi suntem compusi dintr-un corp – cu nevoi organice/fiziologice, de care se ocupa medicul; dintr-o parte spirituala – cu nevoi de devenire, aspiratii, de care se ocupa preotul si se exprima prin aderarea/sau renuntarea la o forma sau alta de religie; dintr-o parte emotionala – nevoi traduse la acest nivel: siguranta, iubire, acceptare etc. si se exprima, printre altele prin adeziunea la familie si prieteni, care formeaza o punte intre primele doua si de care se ocupa psihologul terapeut (psihoterapeutul).

Cu alte cuvinte aceste meserii au aparut din nevoia de a umple, repara, inlocui acolo unde in sistemul omului au aparut probleme. Oamenii au simtit nevoia sa invete despre ei, sa se specializeze si sa formeze printre semenii lor acele persoane care au capacitatea de a interveni atunci cand este nevoie. Ceea ce este cel mai frumos, este faptul ca aceleasi persoane specializate (medic, preot, psiholog) se pot ocupa cu aceasi capacitate si de omul sanatos: mergem la medic periodic pentru a face un set de analize, tocmai pentru a verifica daca “sistemul” merge bine; mergem la biserica sau vorbim cu un preot doar pentru a ne exprima recunostinta pentru echilibrul din viata noastra; mergem la psiholog pentru a ne dezvolta personal, a ne optimiza resursele etc.

Psihologul, pentru ca se ocupa de o relatie (corp-emotii – spirit) are un camp de activitate extins si se poate ocupa de om in toate ipostazele lui: grup, mase, organizatii (unde se ocupa tot de relatii si resurse umane: corporatii, scoala, comunitati etc.), si poate face acest lucru prin specializarile sale: consilier scolar, vocational, resurse umane, cercetare etc.

Asadar, medicul psihiatru este absolvent al facultatii de medicina, specializat in psihiatrie si se ocupa de partea medicala a psihicului uman cu toate implicatiile sale. Are licenta si drept de practica in medicina si realizeaza urmatoarele activitati:

  • prescrie si administreaza tratamente medicamentoase pentru tratarea tulburarilor mintale, emotionale sau de comportament
  • analizeaza si evalueaza datele pacientului si diagnosticheaza natura si gravitatea tulburarii mintale
  • colaboreaza cu medicii de familie, cu psihologii, asistentii sociali pentru a discuta planurile de tratament si evolutia pacientului
  • aduna date si informatii despre pacient, inclusiv istoria medicala si sociala a acestuia
  • examineaza sau conduce teste de laborator sau de diagnostic pentru a determina starea fizica generala si tulburarea mintala

Psihoterapeutul este de regula, absolventul facultatii de psihologie (dar poate fi si absolventul unei alte facultati acceptate de normele de acreditare si atestare a Colegiului Psihologilor din Romania) si care a urmat o specializare in psihoterapie.

Competenţele generale şi specifice ale psihoterapeutului derivă din componentele procesului de psihoterapie şi acestea sunt:

(1)    Evaluarea psihologică (circumscrisă de forma specifică de psihoterapie);

(2)    Intervenţie psihologică (circumscrisă de forma specifică de psihoterapie):

(a)    de optimizare, dezvoltare şi autocunoaştere (ex. coaching);

(b)   în probleme psihologice, psihopatologice şi în situaţii de risc;

(c)    în menţinerea sănătăţii (ex. educaţia pentru sănătate, prevenţia primară etc.) şi confruntarea cu condiţia de boală şi impas existenţial (ex. tratament, prevenţie secundară, terţiară, recuperare etc.);

(d)   de optimizare a proceselor de cuplu, familie, grup, organizaţii şi colectivităţi.

(3) Cercetare:

  •  în cadrul limitelor competenţelor sale.

(4) Educaţie şi training (formare profesională):

  •  poate organiza cursuri şi workshop-uri în limitele competenţelor date de nivelele de specializare.

Profesionistul atestat în specialitatea psihoterapie poate să îşi desfăşoare activitatea profesională la parametrii performanţi în cabinete individuale, cabinete asociate şi societăţi civile profesionale de psihologie, precum şi în structurile de psihologie înfiinţate în clinici, spitale, instituţii şi organizaţii publice şi/sau private, guvernamentale şi/sau non-guvernamentale, structuri care necesită, pentru buna lor funcţionare intervenţia specialistului în psihoterapie.

Uneori, din cauza lipsei de informare si de popularizare a ofertei psihoterapeutice, se pune sub semnul egalitatii intre asistenta psihoterapeutica specializata si sprijinul afectiv oferit de un prieten, sfaturile doctorului care acompaniaza asistenta medicala sau indrumarea religioasa oferita de preot. In toate aceste cazuri este vorba doar de problemele emotionale ale celui aflat in suferinta, dar carora li se raspunde diferit, in functie de persoana la care apeleaza. Prietenul, medicul de diferite specialitati, preotul sau  alte persoane bineintentionate realizeaza un fel de consiliere empirica, de bun simt, care il poate ajuta realmente, in unele momente, pe cel tulburat emotional.

Asa cum am vazut, psihoterapia ca demers stiintific sistematizat, avand la baza un sistem conceptual bine pus la punct si presupunand o pregatire teoretica si practica structurata, nu poate fi aplicata decat de catre un psihoterapeut calificat, care a parcurs etapele formarii intr-o scoala psihoterapeutica si a beneficiat el insusi de o terapie (analiza) personala. Terapia psihologica presupune o abordare tintita, in cunostinta de cauza, a perturbarilor emotionale si de tratare deliberata si planificata a acestora.

In concluzie, daca simti ca ai unele dileme, dificultati emotionale cu diferite cauze pe cine alegi sa te ajute: medicul? psihiatrul? psihologul? preotul? prietenul? familia?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *