…..pentru ca oricum se produce! Insa la intamlare. Si atunci, nu este mai inteligent sa o facem in mod deliberat si sa o directionam catre realizarea potentialului propriu?
Majoritatea, atunci cand plecam singuri pe drumul vietii din casa copilariei, plecam inarmati cu un set de convingeri si comportamente invatate de la cei ce ne-au educat si mergem increzatori ca stim cu certitudine cine suntem si din ce e compusa lumea si viata. Insa putini ajungem de la inceput la realizarea faptului ca, de fapt, ceea ce stim in primavara vietii este de fapt proiectia asupra noastra a mediului in care ne-am nascut si am crescut . Ca de fapt ce stiu este rezultatul unui proces continuu in care am absorbit parerile celor din jur despre mine sau interpretez lumea si viata pe baza a ceea ce am vazut la ceilalti apropiati mie. Si totusi, daca ceea ce stiu acum simt ca nu-mi este suficient, sau ceea ce traiesc acum imi naste intrebari sau poate, stari de nemultumire, ce este de facut? Oare se va schimba lumea din jurul meu ca sa primesc raspunsuri?…sau poate trebuie sa caut si dincolo de ceea ce stiu, dincolo de cei pe care ii cunosc si de la care primesc aceleasi raspunsuri?
Fiecare persoana pe care o intalnim in viata (inclusiv parintii) ne indruma, sfatuieste, critica etc. folosindu-se de propria “baza de date” fiind la randul ei convinsa ca detine adevarul absolut. Si atunci cum discern intre atatea “baze de date”? Cum stiu care este buna?
Raspunsul este prin auto-cunoastere! Prin cunoasterea, dezvoltarea si stapanirea propiei “baze”.
Dezvoltarea personala ne ajuta sa constientizam de unde am pornit, care ne sunt limitarile percepute si cum anume putem ajunge dincolo de ceea ce am crezut pana acum. Ne ajuta sa largim linia orizontului propriu si sa intelegem care sunt marginile celorlalti. Dezvoltarea personala inseamna flexibilizarea gandirii, armonizare emotionala si experimentare. Este ca un sport pentru minte! Daca te antrenezi suficient, atunci iti cresc sansele sa treci linia de sosire asa cum ti-ai propus. O sa dau un exemplu al atletilor: de cele mai multe ori un sportiv de atletism de performanta se antreneaza treptat – la inceput in curse mai mici, APOI incepe sa se antreneze pentru a-si depasi propriile performante, ca abea dupa aceea, dupa ce isi cunoaste capacitatea si limitele sa se angajeze in curse unde isi propune sa depaseasca diferite recorduri. Ideea este sa-ti depasesti in permanenta limitele! Crezi ca poti alerga 100 m viteza in 15 secunde, ca dupa antrenamente repetate sa constati ca i-ai parcurs in 10 secunde!
Corespondentul la nivel psihic este: crezi ca nu te plac cei din jur, dar de fapt ceea ce ai de facut este sa-ti antrenezi abilitatile relationale si de comunicare, dupa ce ti-ai evaluat “limitele”.
La noi in tara, conceptul de dezvoltare personala inca se zbate sa fie acceptat si asimilat. Si nu este tocmai ciudat acest lucru, pentru ca avem de depasit o “limita” socio-cultural-educativa, pentru a accepta responsabilizarea fata de propria persoana si viata. Insa o putem depasi, constientizand ca daca am visuri pentru viitor, atunci trebuie sa fiu apt si pregatit pentru a-mi putea realiza obiectivele intr-o societate moderna. Este necesar sa-mi dau seama ca viitorul meu nu se rezuma doar la oamenii pe care ii cunosc acum, doar la scoala in care sunt acum, orasul meu, tara mea. Toate acestea evolueaza si sunt cuprinse intr-un context mai mare. Si tu ai si vei avea o contributie la aceasta evolutie! Cum alegi sa contribui?